Nu mai este un secret pentru nimeni că, în urma unor procese și retrocedări cu multe semne de întrebare, unele uniuni de creație – cum ar fi Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Artiștilor Plastici – au rămas fără un sediu corespunzător.
Astfel, după pierderea sediului din strada Nicolae Iorga, Uniunea Artiștilor Plastici a fost mai întâi găzduită într-un biet apartament de bloc, iar acum își are sediul la margine de București, în zona Poligrafiei, pe o stradă greu de găsit pe hartă. Uniunea Scriitorilor, după ce a pierdut sediul din Calea Victoriei (care fusese renovat, la începutul anilor ’70, pe cheltuiala Uniunii), este acum găzduită în fostele dependințe ale Casei Monteoru, înghesuită în foste cămăruțe de servitori, la un loc cu mai multe redacții ale revistelor literare. Nici una, nici cealaltă nu mai au săli reprezentative, în care să se poată reuni consiliile de conducere sau în care să se poată organiza evenimente de anvergură. Bibliotecile lor, cândva înfloritoare, sunt adăpostite ca vai de ele și nu mai sunt nici pe departe ceea ce o bibliotecă trebuie să fie, iar fondurile pe care le-au investit, de-a lungul timpului, în renovarea și întreținerea sediilor pierdute nu au mai fost recuperate.
În același timp, RA-APPS deține în patrimoniu mai multe zeci de imobile neutilizate. Acestea au intrat în patrimoniul statului prin naționalizările și confiscările din perioada 1945-1948, deci statul nu a investit nimic în construcția lor. De asemenea, din împrejurarea că au fost scoase la vânzare deduc că pentru aceste vile nu mai există nici moștenitori sau litigii, ele fiind proprietatea incontestabilă a statului.
Vilele acestea au fost scoase la vânzare de mai multe ori, dar nici una din licitații nu s-a finalizat, deoarece pentru majoritatea imobilelor nu s-au obținut prețurile solicitate de RA-APPS. Prin urmare, regia a fost obligată să înceapă vânzarea lor la prețuri de piață, pe principiul „cine oferă (oricât de puțin), este și servit”.
Solicit Ministerului Culturii să înceapă demersurile administrative pentru ca, din patrimoniul imobil al RA-APPS, să le fie atribuite uniunilor de creație rămase fără sediu corespunzător clădiri reprezentative. Trebuie ca aceste uniuni să-și poată desfășura activitatea și, în același timp, statul român și cetățenii săi au nevoie ca nivelul de reprezentativitate publică al culturii române să fie cât mai ridicat. Nu vorbim decât de 3-4 clădiri, în timp ce prejudiciile produse de declasarea culturii române sunt uriașe.
De asemenea, solicit Primăriei Capitalei ca, după modelul altor primării din țară, să preia, ulterior dării în folosință gratuită a respectivelor clădiri, întreținerea acestora, scutindu-le și de obligațiile fiscale locale. Beneficiile pe care Capitala le poate avea, prin revigorarea activităților culturale ale uniunilor de creație, sunt mult mai mari decât aceste cheltuieli de întreținere.