Un an fără Fănuş Neagu

Nici nu-mi vine să cred că peste puţină vreme se va face un an de când a plecat dintre noi Fănuş Neagu. Nu am fost printre apropiaţii săi (deşi mă mândresc că am participat la pregătirea ultimului interviu antum, luat scriitorului de către soţia mea, Ana-Maria). Nici nu ţineam, în paranteză, cu aceeaşi echipă de fotbal: eu sufeream alături de Craiova, câteodată aproape de vârf, mai mereu prin smârcurile retrogradării, el suferea, la rândul său, alături de Rapid şi de dispăruta (azi) Dacia Unirea Brăila, zidit în tribuna Giuleştilor încă de pe vremea lui Greavu şi Jamaischi.
Ce mă doare este nu numai dispariţia fiinţei fermecătoare a lui Fănuş, căci, din fericire, el nu ne-a lăsat numai amintiri, ci şi o operă consistentă, în care îl regăsim întreg şi surâzător ca-n viaţă. Mă doare la fel de mult faptul că, odată cu Fănuş, a plecat dintre noi şi ultima mărturie vie a unei epoci. O epocă în care scriitorul era altceva decât fiinţa mohorâtă şi vindicativă de astăzi, în care artiştii nu se interesau neapărat de „cariera” lor, ci de bucuria pe care o dăruiau celor din jur. O epocă în care solidaritatea era starea naturală a societăţii româneşti. A ucis-o lupta pentru existenţă? Poate, deşi şi atunci se trăia greu, n-are rost să avem nostalgii pentru ce n-a existat în realitate. Cred că mai degrabă oamenii aveau mai multă demnitate şi, având demnitate personală, nu se simţeau înjosiţi să stea la un loc unii cu ceilalţi şi nici să se bucure împreună de lucrurile care fac viaţa mai frumoasă, suportabilă în orice caz.
Odată cu Fănuş, şi-au luat rămas bun de la noi şi Ion Băieşu, Ioan Chirilă, Colea Răutu, Teodor Mazilu, Eugen Barbu: scriitori care nu se sfiau să se amestece în tribune şi să aplaude echipele de fotbal (care nici ele, ce-i drept, nu mai sunt deloc ce-au fost…), după care, pe terase sau în restaurante, să rostogolească spre noi vorba de spirit, anecdota literară sau fotbalistică, zicerea memorabilă…
Lumea lor a apus pentru totdeauna, cred. Şi nu ştiu de ce, mă simt brusc singur şi mi-e frig.

(Foto: Cinemagia)

Leave a Comment

Scroll to Top