Se pare că economia americană funcționează cu motoarele la maxim: în februarie au fost create aproape 300 000 de noi locuri de muncă, și, premieră, după multe decenii, în absolut toate statele americane au crescut angajările. Șomajul este undeva la 5,5% din totalul forței de muncă. Pentru președintele Obama este, indiscutabil un succes. Mai ales din perspectiva alegerilor prezidențiale, când democrații speră să rămână la Casa Albă.

Doar că bucuria, să-i zicem așa, acestor bune performanțe este umbrită de două realități. Prima: această creștere a locurilor de muncă nu are niciun impact asupra șomajului de lungă durată. Cealaltă, și mai gravă, este aceea că nu cresc salariile. Și, cum declara un economist pentru “The New York Times”, această evoluție rămâne un mister. Mister, și nu prea. Pentru că, de fapt, lucrurile nu au nimic senzațional: este vorba despre calitatea locurilor de muncă nou create. Sunt multe slujbe cu timp parțial de lucru, în domenii cu valoare adăugată mică. Munca precară. Și chiar dacă se insistă pentru creșterea salariului minim, patronatele nu prea onorează aceste creșteri.

De asta spuneam, în urmă cu ceva vreme, că, în România, deși Guvernul își face partea lui, în ceea ce privește crearea locurilor de muncă și creșterea salariului minim, dacă sectorul privat nu își face partea sa din contractul social, nu se poate realiza nimic serios. În România 93% din PIB se realizează în sectorul privat. Așa că un parteneriat public-privat pentru creștere economică și prosperitate este obligatoriu.