Am privit cu interes recentele manifestații ale unor cetățeni români și străini în favoarea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc. Contrar părerii acestor manifestanți, exprimate de unii lideri, nu îi ignorăm deloc. Dimpotrivă, le urmărim cu interes și mai ales cu îngrijorare manifestările. Deoarece distingem în ele, tot mai vizibil, germenele unei gândiri profund anti-democratice, care în zadar face apel la norme europene și la exemple din Occident, că tot anti-democratică rămâne.
Ni se reproșează, de către organizatorii așa-zisului „lanț viu” secuiesc, că noi, expresia politică a națiunii, îi ignorăm. Fals. Domniile lor ignoră ordinea constituțională a unui stat democratic. În nici un stat democratic și european, ordinea constituțională și administrativă nu este discutată în stradă și nu este decisă de stradă.
Mai mult, agitatorii ideii de autonomie a unui inexistent Ținut Secuiesc par a face abstracție de faptul că, prin propria lor decizie, secuii sunt parte a națiunii maghiare și, în această calitate, din minoritatea maghiară din România. Or, minoritatea maghiară din România nu numai că are toate drepturile individuale prevăzute de normele europene (și câteva colective, neprevăzute): ea este reprezentată cu demnitate și profesionalism în Parlamentul României, de către distinșii noștri colegi din Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care au fost prezenți în Parlamentul României, într-o proporție egală cu cea a minorității maghiare în ansamblul populației din țara noastră, neîntrerupt, din 1990 încoace. Mai mult, colegii din UDMR au fost în mai multe rânduri la guvernare și nu mă îndoiesc că vor fi și în viitor.
În aceste calități, de deputați și de senatori, ei au participat și participă la dezbaterile legate de organizarea administrativă a țării și și-au exprimat politic opinia atât în momentul elaborării Constituției din 1991, în cel al amendării ei din 2003, cât și acum, în momentul elaborării unei noi Legi fundamentale și al reformei administrative. În toate aceste momente, opinia lor a fost ascultată și luată în considerare, la fel ca a oricărui alt parlamentar. De fiecare dată, propunerile formulate de UDMR au fost examinate și supuse la vot cu toată seriozitatea.
Democrația înseamnă că majoritatea nu are dreptul de a reprima și desconsidera minoritatea. Dar atât. Când, în final, se ajunge la vot, majoritatea decide. Nu pretindem că este un sistem perfect și desigur că nu noi, românii, l-am inventat. Dar sistemul democratic este indiscutabil cel mai bun pe care l-a cunoscut omenirea până acum. Ajunsă la vot, ideea autonomiei pe criterii etnice a unei părți din teritoriul național a căzut și va cădea mereu.
Le amintesc și reamintesc organizatorilor mitingurilor și altor manifestații al căror scop este, în final, încălcarea ordinii constituționale a României, că nici o normă europeană nu le permite asta. Noi nu îi oprimăm pe maghiarii din România! Nimeni nu poate pretinde că este discriminat și împiedicat în dezvoltarea sa personală, în România, de faptul că este maghiar. Nimeni nu poate pretinde că în statul român este silit să fie altceva decât este, ca urmare a unor legi și a unui cadru administrativ discriminatorii. Dacă sunt discriminați de ceva unii dintre concetățenii noștri maghiari, acel ceva este refuzul de a stăpâni la un nivel decent limba oficială a țării în care trăiesc. Înțelegem că au dificultăți, pentru că nu este limba lor maternă, dar de aici și până la refuz, până la respingerea apartenenței la națiunea română este cale lungă.
Rog să nu fie insultată inteligența parlamentarilor români. Vom discuta despre organizarea administrativă a statului român în cadrele constituționale. În stradă și cu strada nu putem dialoga, pentru că etnicii maghiari sunt reprezentați legitim în Parlament, și cu acei reprezentanți am dialogat și dialogăm de mai bine de două decenii. Strada poate doar transmite un număr de mesaje. Le-am auzit, dar de aici înainte funcționează legile obișnuite ale statului democratic.
(Foto: Mediafax)