Indiferent ce se va spune despre evenimentele din decembrie 1989, indiferent cum le vor eticheta unii și alții, din motive oportuniste, sau din dorința de a-și face notorietate pe jertfa unor oameni, ele sunt momentul fondator al României libere și democrate de azi. O Românie construită pe idealurile lor, pe visele lor, care sunt și idealurile, și visele covârșitoarei majorități a românilor.
Nu ne-a ieșit totul cum am vrut, atunci, la sfârșitul lui 1989. Nu știam ce greutăți și încercări trebuiau învinse. Dar am reușit esențialul: suntem liberi, suntem parte a comunității euro-atlantice, ne putem construi viitorul așa cum ni-l dorim. Nu trăim într-o țară perfectă, dar putem s-o schimbăm, s-o facem mai bună pentru toți cetățenii ei. Dacă suntem solidari, nu egoiști, dacă ne pasă și de ceilalți, nu doar de noi, dacă știm ce înseamnă demnitate și respectul valorilor, dacă vom ști să servim și interesul public, nu doar pe cel privat, dacă vom fi generoși, lumea în care trăim va fi cu siguranță mai bună.
România s-a schimbat în bine, chiar dacă mai avem mult de lucru pentru a micșora diferențele istorice de dezvoltare, care ne despart de occidentul european. Și vom reuși dacă vom rămâne o democrație funcțională. Cred că pentru mine, pentru cei din generația mea, ca de altfel pentru toți românii, cel mai bun omagiu pe care-l putem aduce Revoluției și celor care au făcut-o posibilă, cu prețul vieții lor, este să nu mai permitem întoarcerea la totalitarism. Nu va fi ușor, tentația totalitară devine tot mai puternică pentru mulți, mai ales pentru cei pe care i-am uitat în sărăcie, singuri în fața greutăților. Trebuie să mergem înainte toți, să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Asta înseamnă să fii liber, într-o țară democrată.