Nu cred că există un mod mai potrivit de a ne aminti de Nichita Stănescu, în ziua în care ar fi împlinit 82 de ani, decât citind din opera sa. Așadar, din „Operele imperfecte” (1979), un poem perfect: „Ce repede se stinge lumina unei mâini / ce ți-a atins privirea întinsă ca un sunet/ și […]
You are browsing archives for