Stânga nu-i ca dreapta!

Înțelepciunea populară românească, atât de plastic exprimată de un marinar ajuns ministru al transporturilor, și care a vrut să se simtă pe șoselele patriei ca pe un vapor  în furtună, zgâlțâit bine, a ajuns și la Paris. Câțiva lideri ai PSF, intelectuali cunoscuți, economiști, parlamentari socialiști, parlamentari europeni și aleși locali au adresat o scrisoare președintelui Hollande și premierului Valls, scrisoare care, după publicarea în Le Monde, azi după amiază, a devenit petiție populară. Ideea scrisorii este simplă: li se amintește atât Președintelui Republicii Franceze, cât și premierului, întâmplător socialiști, un lucru banal: stânga nu-i ca dreapta. 

”O Franță guvernată fără Parlamentul său este prost guvernată”, spun autorii scrisorii. Și cât de bine se potrivește cu situația României! ”Să redăm întreaga sa putere Parlamentului, respectând astfel Constituția, iar textele de legi care vor ieși din Parlament vor fi mai bune, iar legitimitatea lor întărită”.  

”Ce mai rămâne din valorile noastre, din ambiția socială, din drepturile universale ale omului, din echilibrul puterilor în stat, ce mai rămâne din idealurile socialismului, dacă îi vom eroda, zi de zi, principiile și fundamentele?”

”Acceptând realitatea așa cum este nu înseamnă să renunțăm a o transforma, pentru a o apropia de ceea ce ar trebui să fie. Și cu atât mai puțin să renunțăm la ideea justiției sociale. Și cu toate astea asta se întâmplă. Nu e suficient să te revendici de la reformismul social pentru ca el să se și întâmple”. 

Da, stânga franceză, și nu numai ea, se află într-un impas. A ajuns acolo pentru că a vrut să fie ca dreapta. Asta a dus la golirea de conținut a politicilor economice și sociale proprii stângii, și, ce-i mai grav, a determinat o retragere a ei din producția de idei și programe alternative. Cineva spunea că, într-un fel, stânga este moartă intelectual, iar ăsta este primul pas către moartea politică. 

E foarte posibil ca autorilor și semnatarilor scrisorii să li se lipească tot felul de etichete, de genul ”expirați”, ”nostalgici”, încremeniți în proiect”, conservatori”. Ginta latină este extrem de creatoare, când este vorba despre lipit etichete! Doar că asta nu ajută cu nimic nici stânga franceză, și guvernarea Franței, nici viața politică, în general. Și cu atât mai puțin democrația. Regimul partidului unic, chiar dacă aparent pluripartitismul funcționează, este cel mai prost răspuns la problemele unei țări.  

Așa că trebuie să se obișnuiască toți, din Franța și de la noi, din celelalte țări membre ale UE, cu ideea că stânga nu-i ca dreapta, și nici democrația nu-i ca totalitarismul. Pentru unii, cam mulți, după gustul meu, ideea asta este de-a dreptul revoluționară, deci inacceptabilă. Numai că doar alternativa la pluralism politic și ideologic este inacceptabilă: stagnare, instabilitate politică și socială, performanțe economice tot mai proaste, și ascensiunea extremelor. Lucru pe care nimeni rațional nu și-l dorește. Sper eu…

PS: http://sortirdelimpasse.fr

Leave a Comment

Scroll to Top