Recentele jigniri şi tentative de umilire a ministrului de Externe, Andrei Marga, de către şeful statului, pe lângă că sunt neconstituţionale, trădează completul autism politic în care supravieţuieşte Traian Băsescu în politica internaţională.
Este tot mai limpede, pentru cine analizează contextul european, că la putere este Germania. Nicolas Sarkozy a pierdut alegerile, în primul rând, pentru că nu a reuşit să o convingă pe Angela Merkel de necesitatea eurobond-urilor, adică a ieşirii din criză prin asumarea poverii de către întreaga comunitate. Chiar dacă era în folosul Germaniei această idee, căci dacă euro se va prăbuşi, industria germană se va afla într-un impas uriaş!
Andrei Marga este unul dintre puţinii politicieni români care au cu cancelarul Germaniei şi alte relaţii decât cele strict instituţionale.
Umilirea lui Marga înseamnă un semnal groaznic de prost transmis liderului UE. Un semnal nu numai grobian, ci şi total inoportun şi contraproductiv. Căci ne plasează în tabără puţinilor adversari ai Germaniei, alături, deocamdată, doar de Grecia. Adică suntem în aer, fie că Grecia iese din zona euro şi aruncă Europa în criză, fie că rămâne în zona euro, iar Germania va conduce o Uniune întărită prin salvarea de la faliment, datorită eurobond-urilor.
Iar comentariile lui Andrei Marga pe tema suspendării lui Traian Băsescu sunt răspunsul prompt al dnei Merkel la inoportunul „semnal” transmis de şeful statului român. Dacă nu înţelege asta, Băsescu va sfârşi prin a fi suspendat şi destituit, căci interesele României şi ale Europei nu mai permit incidente de genul „tainului” sau „licuriciului”.
De altfel, se aude şi că viitorul Congres al PPE nu va avea loc la Bucureşti, aşa cum se anunţase. Motivul: nu vrea dna Merkel. Tot din cauză de Băsescu.
2 thoughts on “Preşedintele rămâne autist”
Dă-i un răspuns lui Claude Karnoouh Cancel Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Ce n’est pas à cause des eurobonds que Sarko a perdu, mais pour des problèmes stricts de politique intérieure… Avant de parler il faut connaître la politique française… Ce n’est jamais la politique internationale qui détermine une élection française…
Nu intenţionez să vă contrazic în totalitate şi nici să afirm că agenda politică internă nu contează la prezidenţiale. Cu siguranţă, dlui Melanchon şi extremei stângi le place să creadă că agenda internă este cea care l-a doborât pe Nicolas Sarkozy. În ce mă priveşte, ca francofil şi social-democrat, nu pot decât să mă bucur de cecitatea politică, de sorginte ideologică de dreapta, a dlui Sarkozy, care i-a oferit dlui Hollande ocazia să îşi afirme răspicat convingerea că soluţia crizei nu este de aflat în ultra-ortodoxia capitalistă a dnei Merkel, ci într-o nouă solidaritate continentală. Şi mă bucur şi pentru faptul că, imediat după instalarea ca preşedinte, dl Hollande i-a sugerat dnei Merkel că n-ar fi deloc deplasat ca şi Germania să plătească pentru privilegiul de a dispune, pentru industria ei, de o piaţă liberă de 500 de milioane de oameni.