Sărbătorim ziua națională a României, eveniment care trimite la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, într-un context intern marcat de adâncirea unor fracturi și tensiuni din societate, din cauza acelor decizii de la vârful statului care, în loc să privilegieze solidaritatea națională, promovează dezbinarea și conflictele.
Marea Unire a fost posibilă pentru că, în primul rând, a existat un puternic consens în privința ei. Consens național, consens politic, conștiința originii comune și a nevoii de a lucra împreună pentru a ne depăși condiția și de a ne afirma interesele, ca națiune. A fost posibilă și prin jertfele date de români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial, și este de datoria noastră să le cinstim memoria, cu atât mai mult cu cât anul acesta se împlinesc o sută de ani de la intrarea Regatului României în război. Nu în ultimul rând a fost posibilă pentru că politicienii români din epocă au știut să treacă peste conflictele lor, peste punctele de vedere divergente, și au servit exemplar interesul național. Avem ce învăța din exemplul lor.
Peste doi ani vom sărbători centenarul Marii Uniri. Este nevoie de efortul onest al tuturor actorilor politici și sociali, efort dedicat pregătirii sărbătoririi exemplare a centenarului. Partidul Social Democrat a dedicat un capitol special din Programul de Guvernare acestui eveniment.
PSD consideră că aniversarea Marii Uniri trebuie să iasă din cercul strâmt al instituțiilor politice și să coboare în societatea românească. Numai astfel vom putea să o transformăm într-un instrument activ de conștientizare civică, de implicare a unei societăți care, deocamdată, rămâne relativ inertă la marile provocări care-i stau în față. Avem șansa ca, odată cu acest proiect dedicat Marii Uniri, să conturăm și un prim proiect real post-aderare, care să sintetizeze obiectivele și aspirațiile României europene și să contribuie, astfel, la democratizarea culturii ca element definitoriu al cetățeniei active, prin măsuri accesibile publicului larg.
Împreună putem face din sărbătoarea Marii Uniri un moment definitoriu pentru identitatea noastră, ca națiune. Putem trece peste lucrurile care ne dezbină, cu înțelepciune, toleranță, prin dialog și respect reciproc. Misiunea noastră, ca oameni politici, nu poate fi decât aceea de a crea solidaritate și bună-guvernare.
Proiectul național de aniversare a Marii Uniri este o urgență națională. El nu trebuie să se rezume la obișnuitul festivism politic, ci să conțină și substanță culturală, care să genereze energii creatoare pentru viitor. Sensul marii aniversări nu este cel de a fi o elegie a trecutului, ci de a stimula viitorul.
În primul rând, este obligatoriu să recuperăm aspectele ocultate ale Marii Uniri. Actul de la 1918 a fost supus, în perioada comunistă, mai multor valuri de interpretări tendențioase din punct de vedere ideologic, care au făcut ca imaginea acestui eveniment istoric să fie profund distorsionată. E necesar să recuperăm adevărul istoric, prin:
- a) restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înființarea unor noi asemenea lăcașuri acolo unde este cazul și amplasarea de plăci comemorative pe case și clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia,
- b) inaugurarea de monumente dedicate acestor personalități, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand,
- c) lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.
Acest proiect, în mare măsură memorial și științific, trebuie corelat, însă, cu un al doilea proiect, de această dată dedicat direct societății și culturii române vii: o „autostradă” culturală, care să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri (București, Alba-Iulia, Chișinău, Cernăuți). De această autostradă vor fi legate și alte localități românești (Timișoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iași, Craiova, Constanța), al căror rol istoric în pregătirea și desfășurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut. „Autostrada” ar trebui să genereze activități nemijlocite de cultură vie: vernisarea de expoziții istorice și artistice, simpozioane științifice, festivaluri, concerte de muzică clasică și populară, ateliere de creație artistică pentru tineri.
Al treilea pilon al aniversării Marii Uniri trebuie să vizeze revistele care au contribuit, într-un fel sau altul, la pregătirea acestui act istoric. Se știe că o serie întreagă de publicații culturale, de la „Dacia literară” la „Sămănătorul” și de la „Tribuna” la „Unirea” au susținut, literar și politic, timp de mai multe decenii, idealul unității naționale. Unele dintre ele sunt în viață și astăzi, altele merită să fie evocate. Un proiect cultural, de cercetare și punere în valoare, prin ediții anastatice și critice, colocvii și simpozioane locale și naționale, a publicațiilor culturale care au pregătit Marea Unire, poate releva aspecte noi ale acestui eveniment istoric și poate releva potențialul cultural excepțional al presei literare românești.
La 100 de ani de la actul de la 1 Decembrie 1918, este necesară transformarea Muzeului Unirii din Alba-Iulia într-un Centru Național de Cercetare a Marii Uniri, cu două componente: a) muzeală, și b) de cercetare științifică pluri-disciplinară a acestui eveniment istoric. Această transformare este necesară deoarece, la 100 de ani de la Marea Unire, este nevoie ca acest act să nu mai fie înțeles exclusiv în componenta sa istorică. Marea Unire a avut consecințe în politica europeană, în legislația internațională a drepturilor minorităților, în economia și finanțele regiunii, și a reconfigurat decisiv întregul spațiu al Europei Centrale și de Est. O cercetare pluri- și inter-disciplinară a consecințelor Marii Uniri ar fi extrem de utilă României de azi, ajutându-ne să înțelegem mai bine contextul intern și internațional în care ne aflăm.
La fel de necesară este continuarea investițiilor la Muzeul Național de Istorie a României, în același timp și la Opera Română din Cluj, care în anul 2019 va împlini un secol de existență. Este important ca aceste instituții simbol de cultură ale României să nu fie neglijate în anul Centenarului Marii Uniri.
Dimensiunile acestui proiect cultural de celebrare a 100 de ani de la Marea Unire impun o colaborare mai amplă din partea tuturor instituțiilor publice și private a căror activitate are tangențe cu aceste demersuri. Începând cu Guvernul și Parlamentul și continuând cu Casa Regală și Academia Română, marile universități, administrația locală și asociațiile culturale private. Coerența și consistența comunicării publice sunt esențiale.
La mulți ani, România!