Cum se crapă de primăvară, dă colțul ierbii și se poate ieși în „natură”, înfloresc glumele și ironiile la adresa amatorilor de grătare. Nici mini-vacanța de 1 Mai nu a fost scutită de clișeele acestea despre români și obiceiurile lor „turistice”. Ar fi însă mai utilă o discuție despre turism și despre starea lui.
Dintr-un soi de comoditate a gândirii, discuția despre industria turistică se reduce la „baza materială”. Care e cum e: și mai bună, și mai rea, cu drumurile aferente, la fel, și mai bune, și mai rele. Din când în când, mai discutăm despre servicii – cel mai adesea reduse la a avea sau nu „all inclusive” – și cam atât. Uităm, în opinia mea, elementul cel mai important: crearea de evenimente. Pentru România acest aspect mi se pare esențial, dacă vrem să facem din turism un generator de creștere economică.
Scot din discuție acțiuni precum Festivalul „George Enescu”. Dar sunt atâtea lucruri în jurul cărora se pot crea evenimente, care să-i atragă pe turiști. Iar ca să creezi evenimente ai nevoie de oameni specializați, care să știe să pună în valoare inclusiv obiectivele de patrimoniu cultural. Sunt prea puține evenimente organizate în jurul acestor obiective, și adesea nu de calitate și de bun gust. Iar nu dau exemple, pentru că nu despre asta este vorba.
Când vom reuși, după modelul altor țări, să generăm evenimente cu adevărat interesante, în jurul marilor obiective culturale și de patrimoniu, va înflori și o adevărată industrie a turismului. Iar asta este operă colectivă, până la urmă.